Haihui prin Țara Pietrei (Culmea Năeni-Istrița)

Din lunga listă cu locuri în care vreau să ajung am reușit pe 19 decembrie 2020 să bifez parțial partea sudică a Subcarpaților de Curbură, mai exact zona adiacentă dealului Istrița.

Ca și rezumat am bifat în această tură următoarele:

Conacul Fințescu (Conacul din colțul pietrei)
Biserica dintr-o piatră (satul Vârf, comuna Năeni)
Mormintele de piatră
Grotele preistorice
Tabăra de sculptură Năeni
Cariera Năeni
Chilia lui Ambrozie
Vârful Piatra Șoimilor

Studiind cu o seară înainte terenul, am pornit pe la ora 9 dimineața alături de Ileana de la Asociația Floare de Colț la drum puțin pesimiști datorită vremii posomorâte și cu imaginea stării ultimei porțiuni de drum dintre Năeni și satul Vârf.
Am abordat ruta auto Targoviște ➜ Băleni ➜ Bărcănești ➜ Pantazi ➜ Valea Călugărească ➜ Mizil ➜ Săhăteni ➜ Năeni ➜ Fântânele ➜ Vârf.

Traseul perpedes poate fi vizualizat în clipul de mai jos, iar ruta GPS se poate descarcat din link.

Date tehnice: 11,95 km lungime; diferență de nivel 390 metri, timp total cu pauze 03:50:49 din care în mișcare 02:44:57, cotă maximă 657 metri în vf. Piatra Șoimilor.

Înapoi la povestit:
De la ieșirea din Săhăteni pe direcția Năeni, identificăm pe deal între vii un conac părăsit spre care ne abatem printr-un drum betonat ce duce până în curtea acestuia.

Starea drumului la intrare în conacul Fințescu

Belvedere din cadrul conacului Fințescu (în partea dreptă se zărește satul Săhăteni dinspre care am venit)

Alunecări de teren de-a lungul pârului Năianca văzute din conacul Fințescu

Conacul Fințescu, sau Conacul din Colțul Pietrei, este un conac construit în anul 1920 în stil brâncovenean sub întrumarea unui arhitect italian. Acesta a fost reședința lui Ion. N. Filipescu (ministru al Economiei în guvernului lui Antonescu în anii 40). În perioada comunistă conacul devine sediu CAP Năeni, iar după anii 90 acesta este abandonat și pică pradă căutătorilor de comori.

Ne continuăm drumul spre centru comunei Năeni unde spre surprinderea mea întâlnit indicatoare spre obiectivele situate pe culmea spre care e pornisem.

Harta detaliată cu obiectivele turistice din cadrul comunei Năeni

Mai departe ne îndreptăm spre satul Vârf, unde drumul se prezintă mult mai bine față de cum ne așteptam să îl găsim (clipul ce îl văzusem inițial prezenta un drum mult mai strâmt plin de gropi). Parcăm în apropierea bisericii și pornim a colinda zona dealul Colarea situat în stânga noastră, lăsând pe urmă zona dispre Chilia lui Ambrozie.

În puțin timp ajungem la biserică unde constantăm că aceasta este închisă. Facem câteva poze și ne contiunăm drumul spre mormintele săpate în stâncă situate vizavi de lăcașul de cult.

Zona din jurul vârfului Istrița era învălurită în ceață

Mai departe coborâm de la mormintele situate lângă biserică și ne îndreptăm spre grotele preistorice situate pe latura estică a dealului, unul din obiectivele principale pentru care am venit în zonă.

Ne învârtim pe platoul din jurul scenei de spectacole și coborâm pe partea opusă a dealului spre tabăra de sculptură situată pe platoul din jurul vârfului Tigoarea.

Părăsim atmosfera mistică din cadrul taberei și ne întoarcem spre masină, de data aceasta pe culme pe deasupra grotelor pentru a prinde câteva panorame cu munții Siriu situați în stânga, precum și satele ce se întindeau în dreapta noastră.

Mai departe ne-am îndreptat spre Chilia lui Ambrozie , acesta fiind cel de-al doilea obiectiv al turei noastre. Traversăm rapid satul să ajungem în partea nordică a acestuia pe drumul spre vârful Istrița. Trecem cu grijă printre noroaiele și gunoaiele de lângă sat, întâlnim o cruce de hotar cu o inscriptie ce atestă faptul că datează din 1482, urmăm un drum de cărută pe lângă pădure și ajungem într-o șa de unde zărim în față noastră platoul de deasupra Piatrei Șoimilor în care este scobită chilia la care vrem să ajungem.

Crucea de hotar de pe drumul spre Chilia lui Ambrozie

Coborâm spre baza stâncii pe acelasi drum argilos, iar după vreo 15 minute de mers pe poteci de ciute și ocolit două captări de apă zărim în fața noastră spectaculoasa fortăreață de piatră in jumătatea căreia se afla chilia.

După o mică pauză de respiro ne aventurăm pe poteca abruptă și plină de grohotiș care ne va conduce până la baza peretelui calcaros. Odată ajunsi lângă stâncă urcăm cele două scări metalice și ajungem la nivelul chiliei care este mult mai mare față de cum mă așteptam să fie, aceasta fiind structurată în 3 odăi legate între ele de un coridor strâmt pe margine peretelui. În camera principală este amenajat un altar cu un mic iluminator ce bate dinspre camera poziționată în capatul coridorului, precum și din două mici cămăruțe folosite probabil pentru depozitare si odihnă.

Părăsim chilia și decidem să ajungem în vârful stâncii pentru ultimele poze ale turei. Urcăm ușor pe lângă perete iar in 5 minute suntem deja deasupra platoului. Facem câteva poze de final de tură și pornim spre masină.

Cam așa s-a desfăsurat tura spontană petrecută pe culmile Țării Pietrei.
Vom reveni în zonă și pe vreme mai frumoasă într-un grup mai mare. Tura este super ușoară și se poate parcurge de oricine.

L	M	M	J	V	S	D
	1	2	3	4	5	6
7	8	9	10	11	12	13
14	15	16	17	18	19	20
21	22	23	24	25	26	27
28	29	30	31

Haihui prin Țara Pietrei (Culmea Năeni-Istrița)

Publicat de

Ionel

Lasă un comentariu Anulează răspunsul

Răspândește asta:

Publicat de

Ionel

Lasă un comentariu Anulează răspunsul